Valentin Hiriț analizează jurisprudența Curții Constituționale a României în materia „taxelor parafiscale”
Jurisprudența Curții Constituționale a României privind „taxele parafiscale”
Articol Juridice.ro
În jurisprudența Curții Constituționale a României, „taxele parafiscale” capătă particularități tot mai notabile, util a fi examinate cu atât mai mult cu cât lipsește orice reglementare a regimului „parafiscalității”.
Noțiunea de „taxe parafiscale” a apărut în dreptul finanțelor publice de la noi prin considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 892/2012 [respingere] referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994, „taxele parafiscale” fiind menționate într-un paragraf care trimitea la o lucrare a unor autori francezi:
„Din prezentarea regimului juridic al acestor timbre Curtea constată că ele nu sunt impozite, ci taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale şi care se prezintă sub o diversitate de forme, fapt care explică şi reglementarea lor eterogenă. Taxele parafiscale, instituite în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, sunt acele sume de bani care se colectează fie de organele fiscale, fie direct de beneficiarii respectivelor venituri şi se varsă în conturile anumitor instituții publice sau ale altor entități colective, publice sau private, altele decât colectivitățile publice locale sau stabilimentele administrative (a se vedea în acest sens Pierre Beltrame, Lucien Mehl, Techniques, politiques et institutions fiscales comparee, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1997, p. 35).
Citește continuarea pe juridice.ro